Ana-Maria Trăistaru a fost bursieră stART în cele două ediții anterioare, iar acum îmbină arta și vlogging-ul pe canalul ei de Youtube. Și-a crescut frumos pasiunea pentru desen și a dorit să ne împartășească evoluția sa, din dorința de a inspira și alți tineri.

„Sunt Ana-Maria Trăistaru și vreau să vă împărtășesc cum mi-am dezvoltat eu una din pasiunile mele, desenul. 

Am observat cât de popular este vlogging-ul în zilele noastre, mai ales în rândul tinerilor. Ne facem modele din vloggeri, le copiem stilul, gesturile și chiar pasiunile. Prin intermediul lor aflăm multe informații și suntem dispuși să stăm ore bune în fața videoclipurilor acestora.

Navigând prin lumea virtuală, mi-am dat seama că în România nu există atât de mulți vloggeri artiști. Sunt foarte puțini care au curajul să se exprime și asta poate din cauza societății care judecă foarte mult. Dar eu mi-am zis că trebuie să fac asta. Trebuie să încerc, măcar.

Mică fiind și descoperind Internetul, o mare parte din zi mă uitam la tutoriale legate de desen. Din păcate, majoritatea clipurilor erau în engleză, iar eu nu știam prea bine această limbă și încercam doar să redau ce era acolo. Am căutat vloggeri artiști români, dar căutările mele nu au dat roade.

Așa că astăzi, când engleza nu mai este un impediment pentru mine, doresc să le ofer micilor și marilor pasionați de desen o frântură din ceea ce fac eu.

Mereu mi-am dorit să pot inspira oamenii și așa mi-am început activitatea pe propriul canal de Youtube – Ana’s Drawing Vlog, care era deja creat de mulți ani și unde îmi postasem filmulețe cu slide-uri în care îmi prezentam desenele făcute la acea vârstă.

În câțiva ani, fără promovare, am reușit să ajung la 3000 de vizualizări la un videoclip. Știu că pentru alții nu înseamnă un lucru așa mare, însă mie, faptul că aproape 3000 de oameni mi-au văzut desenele, mi se pare minunat.

Astfel, anul acesta, într-o zi de iarnă, mi-am pregătit materialele, telefonul (încă nu am ajuns la o cameră mai bună, deși sper în viitor să am una), un suport improvizat, o aplicație de Time-lapse și ăsta a fost startul. Nu vă pot exprima emoțiile. Primul filmuleț a fost simplu, editat așa cum am putut, fără să mă înregistrez. Eram prea emoționată și încă persisita în mine o teamă. Era ceva nou.

Au urmat încă 3 filmulețe în care am reprodus personaje dintr-un joc îndrăgit de mine. Acest lucru mi-a dat încredere. A venit apoi și primul filmuleț înregistrat în care îmi făceam “introducerea în vlogging”. Până să găsesc înregistrarea potrivită, mi-a trebuit o întreagă dimineață de scris scenariu, de înregistrat și reînregistrat.

Tot ceea ce pot spune este că a fost amuzant, palpitant, creativ și vreau să fac asta în continuare. Sunt abia la început, dar sper să reușesc să câștig multe inimi!”