W3Schools.com
W3Schools.com
W3Schools.com style=
W3Schools.com

Chitara, de la antipatie la pasiune. Povestea lui Madalin Nedelcu, bursier stART la Muzica

Chitara, de la antipatie la pasiune. Povestea lui Madalin Nedelcu, bursier stART la Muzica

Posted in Proiecte and tagged , , | Leave a Comment

Oricât de ciudat ar părea la prima vedere, uneori pasiunile se nasc din antipatii. O dovadă în acest sens este Mădălin, un tânăr ambiţios, bursier stART la Muzică, a cărui poveste inedită te invităm să o citeşti în cele ce urmează:

“De mic am fost foarte apropiat de sunete şi de muzică, în special. Totuşi, până la vârsta de aproape 11 ani nu am concretizat această apropiere, în sensul studierii unui instrument într-una dintre instituţiile de specialitate din oraş. Eram înscris la o şcoală generală, unde făceam doar o oră de muzică pe săptămână.

Poza4_Nedelcu_Madalin_Braila_MuzicaMama mea observase cu câtă plăcere îmi făceam “temele” pentru muzică şi m-a înscris la Palatul Copiilor din Brăila, la pian. În clasa a V-a, la insistenţele mele, am ajuns elev la Liceul de Arte “Hariclea Darclee” din Brăila. Voiam să merg la secţia de muzică şi să studiez pianul intensiv. Zis şi făcut!

De-abia aici vine partea specială a poveştii mele. Reprezentanţii liceului i-au sugerat mamei să mă înscrie la alt instrument, întrucât nu mai erau locuri libere la pian. Singurul instrument la care mai erau locuri libere era chitara. Fiind mic şi uşor încăpăţânat, nu mi-a surâs această opţiune, însă auzisem de la alte persoane că aş putea să mă mut din clasa a VI-a la pian, dacă s-ar fi eliberat nişte locuri.

Iniţial, nu ştiam că orele de instrument se făceau individual, fiind obişnuit cu structura de la fosta mea şcoală generală. Primele ore de chitară au fost un calvar, mai ales că trebuia să stau 3 ore pe săptămână într-o sală de mărimea unei debara. Cu timpul însă, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată. Nu mă mai simţeam foarte atras de pian, iar încetul cu încetul am început să studiez cu drag la chitară. Acest fapt a fost impulsionat de cumpărarea unei chitare. Prima mea chitară. Am iubit-o din prima zi. De cum am ajuns acasă de la magazinul de muzică, am stat poate mai bine de o oră ciupind corzile chitarei fără nicio logică. Pur şi simplu mă jucam.

După un an de studiu intens, la insistenţele profesorului am mers la Olimpiada Instrumentală – Faza Locală. Am luat premiul al III-lea şi nu mi-a venit să cred! Primul meu premiu obţinut la muzică şi mai ales la un instrument pe care cu un an înainte îl detestam! M-am ambiţionat şi m-am pregătit intens pentru alte olimpiade şi concursuri. Anul următor am obţinut premiul I la aceeaşi olimpiadă. Am mai participat şi la alte concursuri  de specialitate un am obţinut premii III, II şi chiar I, printre care Little Strings – Buzău, Miniatură Romantică – Galaţi, Margareta Sterian-Buzău şi George Georgescu – Tulcea. Între timp am fost încurajat de profesorul meu să particip şi la diferite audiţii, recitaluri şi spectacole pe care liceul nostrum le organiza. Acestea mi-au adus experienţă şi, în ciuda emoţiilor de nestăvilit, plăcere şi pasiune.

Poza3_Nedelcu_Madalin_Braila_MuzicaAu trecut 7 ani, timp în care am cântat peste tot unde se putea cânta. Obişnuiam să cânt cu ”trupa” din care făceam parte. ”Trupă” este impropriu spus, era mai degrabă un grup de prieteni. Nu a trecut mult şi profesorii ne-au remarcat şi am fost invitaţi la diferite manifestări ale liceului. Era plăcut. Îmi plăcea să cânt şi singur, dar mai ales cu prietenii mei.

Acum, în cel de-al 8-lea an, după nenumărate premii obţinute la concursuri şi la olimpiade, mă pregătesc pentru admiterea la facultate. Încă de la începutul primului an de liceu eram convins că vreau să merg mai departe pe drumul muzicii şi iată că planurile nu s-au schimbat. Din contră, s-au amplificat. Nutrind o pasiune şi pentru alte genuri în afara muzicii clasice, precum blues-ul, rock-ul sau muzica uşoară, dar mai ales pentru jazz, am hotărât ca acestea să nu lipsească din viitoarea mea carieră.

De-a lungul timpului, m-au susţinut multe persoane – cunoştinţe, profesori, directori, părinţi, dar mai ales prietenii mei -, cărora le datorez toate momentele de exprimare prin sunetele muzicii de chitară.”

Dă mai departe!

Fă o investiţie de viitor și sprijină financiar tinerii ambițioși. Donează pentru educație!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *