Colegele noastre Irina și Elena și-au început luna decembrie cu o vizită în Reykjavik, Islanda, din dorința de a se inspira din proiectele cultural-educaționale organizate în comunitatea locală și a găsi parteneri pentru a crea programe similare în România.
Experiența lor a fost posibilă datorită Fondului Bilateral al Programului RO-CULTURA. Acesta vizează identificarea de potențiali parteneri pentru dezvoltarea în comun a unui proiect care vizează lărgirea audiențelor pentru consumul cultural.
Irina a ținut un jurnal despre călătoria lor, pe care te invităm cu multă căldură să-l citești mai jos:
Luni, 3 decembrie 2018
5:50 AM. Ies din casă în cea mai mare liniște posibilă – încerc să nu trezesc pe nimeni. Merg spre 783 cu trollerul care răsună sec pe străzile pustii ale Bucureștiului. Inspir din aerul greu al nopții. Orașul e plin de luminițe de Crăciun care strălucesc doar pentru mine în această zi ce debutează promițător. Diseară, eu și colega mea, Elena, urmează să ajungem în Reykjavik, pentru a pune bazele unui proiect ambițios.
9:15 AM. Avionul are o mică întârziere, dar în curând decolăm spre Luton (Marea Britanie), unde avem o escală în drumul spre Reykjavik.
1:30 PM. Am aterizat în Luton, unde ora locală este, de fapt 11:30. Diferența de fus orar se face resimțită, iar noi suntem în căutare de cafea. Găsim un loc drăguț, unde ne putem încărca bateriile în timp ce bem din licoarea care ne pune pe picioare. Lângă cafenea, un cor de copii cântă colinde live. În atmosfera de Crăciun, începem o discuție constructivă despre ce urmează să se întâmple în Reykjavik și despre așteptările fiecăreia de la întâlnirile pe care urmează să le avem.
5:45 PM. Ajunse în Reykjavik, ne învârtim ușor derutate prin aeroport. Până și acest loc care este un spațiu internațional prin definiție pare impregnat deja de specificul locului. Ne petrecem următoarea oră căutând un schimb valutar, o stație de autobuz, chestii mărunte… Afară, întuneric ca-n ceaun, vorba lui Knaussgard, frig și vânt de abia ne ținem pe picioare. Ne așteaptă un drum de 1,5 ore spre Reykjavik.
Marți, 4 decembrie 2018
8:00 AM. Întuneric.
9:00 AM. Întuneric.
10:00 AM. Tot întuneric e, dar am găsit un loc cu mic dejun, unde ne putem planifica ziua.
11:30 AM. Se luminează cerul, iar noi pornim spre prima noastră întâlnire. În drum, trecem pe lângă faleza care se numește Sculpture & Shore Walk. De dimineață a nins, așa că, despărțiți de o apă neagră și liniștită, în depărtare se profilează un lanț montan superb și maiestuos. De-a lungul falezei, sunt din când în când amplasate sculpturi care ne iau ochii.
12:30 AM. Ajungem în proximitatea Muzeului de Artă din Reykjavik, LISTASAFN REYKJAVIKUR, unde ne vom întâlni cu directoarea muzeului, Elisabet Gunnarsdottir, ca să aflăm cum intermediază ea dialogul dintre artiști și adolescenți, atât în cadrul activităților care țin de Muzeul de artă din Reykjavik, cât și în cadrul KOL&SALT, ArtsIceland Centre. Înainte de a ajunge la destinație, dăm peste grandioasa și spectaculoasa clădire Harpa Concert Hall, care își etala nestingherită splendoarea semnată de Olafur Eliasson sub cerul crud al amiezii.
2:00 PM. O întâlnire îndelungată, productivă și creativă cu Elisabet, care ne-a povestit despre proiectele artistice dedicate adolescenților și copiilor din Islanda. Elisabet ne-a povestit atât despre proiectele pe care le face ea alături de KOL&SALT, cât și în calitatea ei de de director al Muzeului de Artă din Reykjavik, unde ne-a și primit, cu ocazia întâlnirii noastre.
Chiar dacă misiunea principală a KOL&SALT este promovarea artiștilor plastici și asigurarea unui context prielnic pentru a crea, organziația pe care o gestionează Elisabet își propune să lucreze și cu publicul, o mare parte a acestui efort fiind lucrul cu publicul tânăr, în special copii și adolescenți. Am povestit despre obiectivul KOL&SALT de a atrage copii din diferite cercuri sociale și regiuni geografice.
Elisabet ne-a povestit despre faptul că deseori părinții elevilor participanți, veniți la evenimentele care sărbătoresc încheierea unui proiect, nu vorbesc islandeză. Acest moment este unul care subliniază funcția integrantă a artelor, capacitatea artei de a vorbi translingvistic, transgenerațional, transcultural.
Discuția noastră a continuat mult după ce a apus soarele, astfel încât atunci când am părăsit incinta muzeului, orașul era invadat de luminițele de Crăciun, gerul pișca ușor de orice bucată de piele expusă, iar noi ne-am perindat prin oraș, în căutarea unei cine calde.
Miercuri, 5 decembrie 2018
10:30 AM. Încă nu s-a luminat de zi, dar mintea noastră a început să se obișnuiască deja cu ideea. Urmează a doua noastră întâlnire din această călătorie. Ne vom vedea cu Elfa Lilja Gísladóttir, managerul unui proiect național din Islanda, inițiat de Ministerul Educației, Științei și Culturii. Cu această ocazie,am aflat despre faptul că Știința, Educația și Cultura sunt gestionate în Islanda de același minister, ceea ce aduce o perspectivă interesantă și proaspătă asupra modurilor prin care cele trei domenii pot colabora mai intens și mai integrat.
LIST FYRIR ALLA își concentrează toată activitatea pe cultura pentru copii și cultura creată de copii. Cei de la LIST FYRIR ALLA își propun să ofere tuturor elevilor, pe parcursul celor zece ani de școlarizare, o imagine de ansamblu și o perspectivă cât mai vastă asupra formelor de artă din diferite epoci și culturi.
O mare parte din activitatea pe care o gestionează Elfa este dedicată cooperării dintre artiști și grupuri de artă cu copiii și tinerii din Islanda. LIST RYRIR ALLA își propune ca fiecare copil și tânăr din Islanda să aibă acces la o cultură de înaltă calitate, indiferent de situația lor rezidențială și economică.
În întâlnirea noastră, am povestit despre ce tipuri de evenimente artistice ajută la consolidarea conștientizării copiilor și tinerilor asupra patrimoniului cultural, atât cel local, cât și cel internațional.
Elfa ne-a povestit cum, din 2014, de când a început proiectul, acesta a reușit să atragă atenția publică asupra noțiunii de children culture, care era foarte mult în umbră la începuturile proiectului. Elfa ne-a împărtășit faptul că este esențial să aducem cât mai multă lumină asupra acestui subiect, căci după părerea ei, doar oferindu-le copiilor ocazia de a crea cultură, ei se vor simți atrași de întreaga ofertă culturală, devenind niște consumatori de artă interesați și conștiincioși.
12:30 PM. A treia întâlnire din cadrul vizitei în Islanda s-a desfășurat alături de Harpa Rut Hilmardottir, care este reprezentantul Municipalității Reykjavik pentru Programe Culturale dedicate Tinerilor. Harpa ne-a povestit despre numeroasele demersuri pe care Primăria Reykjavik le implementează pentru a crea un dialog puternic între tineri și cultură.
Unul dintre aceste proiecte este crearea unei platforme pentru comunicarea directă între copii și artiști, îmbogățind astfel atât comunitățile școlare, cât și comunitățile locale de artă. Prin intermediul platformei, municipalitatea își propune să asigure creșterea diversității în educație și consolidarea rolului educației artistice în școli și în comunitate, în același timp încurajând artiștii să creeze artă care să apeleze la copii și tineri de diferite vârste, care provin din medii diferite și au interese diferite.
Proiectul urmărește să promoveze posibilitățile copiilor de a participa la activități artistice și de a descoperi abilitățile lor artistice, în strânsă legătură cu artiștii profesioniști. Pe parcursul activității sale, Harpa a atras un jucător important în activitățile sale – televiziunea. Cu ajutorul acestui intermediar, Harpa a reușit să atragă atenția publică asupra proiectelor pe care le desfășoară și să creeze emisiuni TV cu specific cultural, care tratează o diversitate impresionantă de subiecte și abilități: de la sesiuni de creative writing, în care scriitori profesioniști îi învață pe copii să interpreteze un text și să fie, la rândul lor, autorii unor texte interesante, până la transmiterea, în prime time, a unui spectacol creat de copii, în care sunt jucate pe scenă 10 din cele mai bune piese de teatru pe care copii din toate școlile din Reykjavik le pun în scenă în cadrul unui concurs municipal.
3:00 PM. Am plecat de la întâlnire energizate și impresionate de toate informațiile pe care le-am aflat într-un timp atât de scurt, atât de intens. Am ieșit în oraș și ne-am dat seama că nu mai avem decât câteva minute de lumină rămase. Am decis să le petrecem în drum spre capătul insulei, unde, înfruntând vântul care aducea particule minuscule de apă din valurile ce se agitau întunecate în dreapta noastră, am ajuns până la farul Grotta.
9:00 PM. Ne-am petrecut ultima seară cutreierând orașul, explorând străduțe și trasee, schimbând replici cu localnicii, învățând despre oraș din ce vedeam, auzeam, simțeam și, mai ales, din arhitectura care se deosebește atât de mult de spațialitatea cu care suntem noi, non-insularii, obișnuiți.
Joi, 6 decembrie 2018
Anul acesta, Moș Nicolae ne-a prins pe drumuri: primul, de aproape 2 ore până la Aeroportul Internațional Keflavik, apoi încă unul din Keflavik până în Oslo, unde am petrecut 4 ore între terminale și am recuperat o oră de diferență de fus orar din cele două cu care a trebuit să ne obișnuim în ultimele noastre trei zile, apoi un al treilea drum din Oslo în București, un aeroportul nostru ne-a primit cu brațele deschise tocmai la miez de noapte, însumând o călătorie de 14 ore + 2 ore recuperate în spațiul aerian.
About The Author: Sdv-designer
More posts by sdv-designer