„I don’t know who you are, but I will find you and I will tell you to join the GROW project.”

Sunt născut la spital și crescut în Pitești, de prin ’99 primăvara. Numele meu este Ovidiu Lungan (Longman) și văd rar partea goală a paharului. Ceea ce mi se pare mie cel mai important în crearea caracterului este felul în care vezi lucrurile. În rest, pentru o viață fericită încearcă să ai un model în viață, dar să devii ceva diferit față de acel model sau chiar să devii concurentul acestuia. 

Deci, la 17 ani pot spune că îmi place ce fel de persoană am devenit. Ambițioasă, fearless, cateodată ironică, zic eu cu simțul umorului.

Ce model am avut eu în viață? Nu mi-am ales un star, o persoană foarte populară sau vreun bogătan care a plecat din sărăcie. Am preferat o persoană mai apropiată, și anume bunicul meu, care a decedat la o vârstă fragedă mie. A fost asistent medical pe ambulanță și arbitru de box, dar – cel mai important, a fost persoana cu care mi-am petrecut copilăria. A decedat într-un accident de mașină de Crăciun în 2006, iar atunci am stat în agonie și tristețe. Acela a fost momentul în care am realizat că nu pot continua așa și am căpătat atitudinea pe care o am și azi, cea pe care cred eu că bunicul meu și-ar fi dorit să o abordez.

La 14-15 ani aveam o problemă cu vorbitul în public, deși nu sunt o persoană rușinoasă de fire. Astfel că prin clasa a 10-a, ora noastră de istorie este întreruptă pentru a ni se prezenta proiectul GROW. M-am înscris și astfel, după terminarea celor 10 sesiuni, problema mea a dispărut. În cele 10 sesiuni mi-am umplut cel mai mare gol, și anume vorbitul în public. Dar pe lângă acesta, am mai învățat să fiu sigur pe mine, să comunic cu persoane străine fără nici măcar o frânghie care să mă tragă înapoi și mai ales am rămas prieteni cu cei din grupă. Acest proiect a fost „catchy’’, peste așteptările mele de la acel moment și chiar am vrut să mă implic și mai mult.

Astfel, am aplicat ca ambasador la GROW Summer 2016 și am fost acceptat. Aici am făcut cunoștință cu cel mai tare Project Manager, dar și cu o groază de colegi awesome (dacă citiți asta, știu că ați spus măcar o dată „decât” în loc de „doar” și „care” în loc de „pe care”. Nu , nu vă iert). Astfel, am intrat în Școala de Valori ca ambasador GROW, dar mai ales ca voluntar al acestei organizații care formează caractere. Eu consider că această experiență mi-a oferit, pe lângă un level up, un fel de satisfacție atunci când mă uit în urmă și observ ce am putut noi să facem.

Despre hobby-uri, îmi place foarte mult sportul, cum ar fi ciclismul (MTB), E-sports (League of Legends, CSGO, Payday2), înotul, alergatul etc., dar nu fotbalul. Actorul meu preferat este faimosul Jim Carrey care a jucat în filme precum „Masca’’, „Mr.Popper Penguins”, „Ace Ventura: Pet Detective” și lista poate continua. Filme super-bune: „The Judge”, „21&22 Jump Street”, „Dracula: Untold”.

Când vine vorba de muzică, îmi place să promovez muzica românească. Genul meu muzical preferat este rap-ul. Trupa mea preferată este B.U.G Mafia pentru că au zis lucrurilor verde-n față, la fel ca și alte trupe și cântăreți din România (Paraziții, DOC). Cu toate astea, melodia mea preferată este „I see fire” de la Edd Sheeran, ce face parte din coloana sonoră a filmului „The Hobbit”, o piesă foarte liniștitoare.

Am o strânsă legătură cu parinții mei, dar de la tata am moștenit pasiunea pentru mașinile de epocă. Îmi place să petrecem amândoi timp în garaj, învățându-mă ce face fiecare piesă, cum se curăță, cum se întreține, unde trebuie montată.

Le mulțumesc foarte mult celor care mi-au fost alături și celor care au crezut în mine! Cel mai mult le mulțumesc părinților mei, pentru că au fost acolo pentru mine indiferent de ce problemuțe aveau ei, le datorez tot pentru că m-au ghidat pe drumul cel bun, dar m-au lăsat să devin cine sunt cu adevărat și să nu îmi fie frică de vise indiferent cât de imposibil de atins ar fi ele.