Avem așteptări în toate interacțiunile noastre, iar pentru tinerii care își caută acum primul loc de muncă decizia alegerii angajatorului, a jobului și a domeniului de activitate pare de o importanță colosală. Pe mulți, teama de a lua o decizie greșită îi face să amâne foarte mult momentul primului job, ceea ce îi face să nu poată deține o idee reală cu privire la angajare.
Tinerii aleg cu atâta grijă primul job, încât uită că au abilitățile care îi pot transforma, în timp, din angajați în super-angajați. Iar tânărul/tânăra care era timidă, fără experiență și sigură ca va strica armonia dintr-o companie, cu timpul, se va transforma în colegul/colega resursă, omul care își îndrumă corect echipa, care deține puterea de a fi un profesionist.
În cadrul webinarului „Cum pot fi entry level astăzi, super-angajat în viitor?”, parte a programului Mindcraft Academy, i-am avut ca speakeri pe Dan Petre, doctor în sociologie şi specialist în ştiinţele comunicării, Tatiana Tudor, HR Business Partner BRD – Groupe Societe Generale, și Magor Csibi, Head of Leadership & Organizational Culture Practice Trend Consult Group.
Cei trei au vorbit despre diferența de percepție și alegeri pentru generații cu privire la rolul muncii, au dat sfaturi despre cum pot tinerii să treacă de primul interviu, primul job și să urce pe scara profesională. Magor Csibi consideră că alegerile actualei generații încep de la percepția lor față despre muncă: „Noi am fost învățați cumva că trebuie să dau tot ce am eu mai bun și să nu mă aștept la nimic. În schimb, mă bucur că există generații care spun: cred că merit mai mult. Cred că aș putea să negociez diferit granițele la locul de muncă, cred că aș putea să negociez diferit, inclusiv nivelul de salarizare la locul de muncă”.
Dan Petre a vorbit despre faptul că rolul muncii are mult mai multă greutate pentru generația Z, tocmai de acea alegerile sunt făcute cu mai mult grijă, cu răbdare și cu o cercetare prealabilă: „Cu cât te apropii mai mult de generațiile mai tinere, cu atât rolul sensului crește și este mai mai important. Cum îl pot găsi? Asta este o întrebare existențială din punctul meu de vedere, concret, pragmatic, ce aș face? Aș vedea? În primul rând, aș porni de la un proces de orientare vocațional pe care îl fac eu cu mine, dacă nu am posibilitatea de a trece prin într-un proces formal, pentru că, teoretic există acest sistem în cadrul ministerului, adică există psihologi școlari, există consilieri de cariere la care pot apela, dar aș face lucrul acesta într-o manieră privată. Adică există instrumente, există furnizor de teste prin care pe care le poți folosi pentru a-ți face profilul tău”.
Iar la toate aceste instrumente se pot adaugă și proiecte desfășurate de ONG-uri care au în centrul lor dezvoltarea personală, consilierea în carieră și orientarea vocațională.
Tatiana Tudor este de părere că prima cunoașterea reală a angajatorului o reprezintă interacțiunea de la interviu, acolo unde, tinerii trebuie să pună întrebări de clarificare, pentru a face alegeri conștiente: „Este absolut în regulă și chiar recomandat să pună întrebări și legată de responsabilități, pentru că poate uneori formulările sunt mai complexe și nu este clar ce presupune job-ul, mai ales că sunt și tot felul de responsabilități. Noi să gândim în perspectivă. Vor apărea foarte multe job-uri noi peste cinci, 10-15 ani și o să dureze până se vor familiariza toți oamenii cu noile cerințe. Este absolut în regulă să insiste cu întrebările, pentru că nu deranjează. E un mit că atunci când candidați adresează întrebări la interviu deranjează. Nu este adevărat, dimpotrivă, asta arată motivație, asta arată interes, arată că vor să înțeleagă și să facă o alegere conștientă”. Pe de altă parte, alegerea primului loc de muncă înseamnă o privire atentă asupra valorilor viitorului angajat, pentru că este important ca în echipă să fie respectate aceleași principii.
De asemenea, este nevoie de un nivel de cunoaștere. Magor Csibi a atras atenția asupra modului în care tinerii pot pune în balanță alegerile privind cariera, cu răspunsuri sincere la întrebări despre pierdere și câștiguri. Dar până a ajunge acolo este nevoie să se cunoască pe sine. „Eu, din nefericire, la 33 de ani mi-am pus prima dată întrebarea, dar stai puțin, de ce am eu nevoie? până atunci era nevoia tuturor din viața mea, angajatorul, carieră, oameni necunoscuți de pe scară sau din cartier, bătrânii? Când am zis că ar trebui să mă preocup de ce îmi place mie, mi-am dat seama: eu nu știu nimic despre mine. Adică, în afară de mâncare și niște lucruri din astea triviale, îmi place să mă uit la filme, nu-mi vine nimic în cap și atunci am zis unde e calitatea vieții?”
Am trecut de interviu, suntem de ceva timp în companie, însă credem că batem pasul pe loc, poate ar trebui să fim atenți la cât de flexibili suntem, doar așa putem alege drumul cel bun către super-angajat. Dan Petre îi îndeamnă pe tineri să aleagă și să-și îmbunătățească flexibilitatea: „realitățile se schimbă undeva la doi – trei ani. Deci ce vorbim acum probabil este valabil doi – trei ani. Ce skill-uri sau ce meta skill-uri ai avea de fapt nevoie pentru a putea să-ți păstrezi flexibilitatea, ca să fii suficient de agil pentru ce se va întâmpla peste o vreme”.
Mai multe despre cum să treci de la angajat la super-angajat poți afla din webinarul de pe pagina de Youtube Școala de Valori: