6-7 februarie. Două zile încărcate de sesiuni și informații, dar în același timp de energie pozitivă și un entuziasm de a pune lumea în mișcare. Practic, zilele astea am fost ca niște mici bureței care absorb orice mică informatie și ne-am ales chipa cu care vom crea un proiect. 

În prima parte ne-am format echipa, am înțeles conceptul de proiect și cum să rezolvăm o problemă fizică, mentală și emoțională. Totodată, am făcut un prim pas pentru a ne învinge fricile și a înțelege că uneori preluăm fricile altora, deși nu sunt ale noastre.

Ne-am ales echipa pe județ cu ușurință și am trecut la conceptul proiectului cu la fel de multă ușurință. Însă alegerea sa nu a mai fost la fel de ușoară pentru că aveam o majoritate absolută cu vorbăreți care voiau să se impună, uitând de un lucru esențial: câteodată, rezolvarea unei probleme reprezintă combinarea a două soluții. În cazul nostru, am combinat 3: artă, ONG și job și a fost cea mai buna decizie luată. Odată cu bifarea acestui task, am trecut la planul de acțiune și GANT.

Ziua următoare a fost vorba despre instrumente de comunicare, motivație și resurse umane. Astfel, am învățat cum să atragem și să coordonăm voluntarii, de la instrumentele de selecție și comunicare până la cadrul de lucru. Apoi am ieșit din zona de confort și a trebuit să răspundem la câteva întrebări – o mare provocare.

Una din întrebări a fost: “Când vom avea nepoți, cum ne vor descrie ei?” Ei bine, în sinea noastră, cu toții am gandit-o mai profund și am ajuns sa ne întrebăm cum ne vor descrie persoanele din jurul nostru. Tot ce am putut răspunde este că trăiesc în viitor, dar am rămas aceeași!

Mădălina Huzum