Îți prezentăm povestea Hristinei, o tânără antreprenoare de 19 ani, studentă la Facultatea de Științe Economice, specializarea economie și afaceri internaționale în limba engleză în cadrul Universității din Oradea. Pe Hristina am cunoscut-o acum trei ani, când a participat la atelierele din proiectul „Academia de Cariere Tehnice”.
Hristina a continuat apoi cu proiectul „Colecția de Valori”, care i-a oferit încredere și ocazia să își lanseze primul volum de poezii, „Calea trandafirilor vii”.
- Ce a însemnat pentru tine participarea în proiectele Școala de Valori?
Participând în proiectele asociației Școala de Valori, am dobândit nu doar cunoștințe ci mi-am creat o bază solidă a mea ca persoană. În ambele proiecte în care am participat, am avut ocazia să cunosc traineri excepționali și participanți la fel de excepționali care au contribuit la ceea ce sunt astăzi.
- Cum ai aflat de proiecte și ce persoană te-a inspirat?
Despre proiectul „ACT by PEPCO” am aflat din liceu, prin intermediul consiliului școlar al elevilor, iar despre proiectul „Colecția de Valori” am aflat de la vechii traineri din precedentul proiect. Toți trainerii își merită laudele în ambele proiecte. Am fost inspirată de fiecare în parte, am primit sprijin deplin din partea fiecăruia și nu pot decât să le fiu recunoscătoare și să le mulțumesc enorm pentru sprijinul pe care mi l-au oferit.
- Participarea te-a ajutat să-ți cunoști competențele și să iei decizii în privința educației și a carierei?
Da, m-a ajutat enorm. Orice proiect al Școlii de Valori este într-adevăr o pârghie importantă în viața noastră. Ceea ce am învățat în proiecte, la școală nu ne-au învățat. Înainte de a intra în primul proiect, ACT byPEPCO, eram dezechilibrată în deciziile pe care le luam. Nu știam dacă sunt suficient de bună pentru a ajunge antreprenor, parcă nu-mi venea să mă văd în acea postură, nici în ceea ce sunt astăzi, student economist și poet. Proiectul „Colecția de Valori” m-a ajutat în direcția poeziei, prin faptul că începeam să mă înțeleg pe mine, să fiu bine cu mine, ca să pot dărui mai departe cititorilor frumosul poeziei.
- De ce experiență îți aduci aminte cu drag?
Tabăra din cadrul proiectului ACT by PEPCO, este una dintre experiențele cele mai frumoase pe care le-am trăit vreodată. Începând de la ateliere, „Biblioteca Vie” până la munca în echipă, ceea ce ne-a unit foarte mult, totul ne-a fost de folos și pentru mine rămân cele mai frumoase amintiri. Am rămas din acea tabără cu prieteni cu care și acum vorbesc și ne ajutăm când avem nevoie chiar și după doi ani.
- Ce vei face in continuare?
Îmi voi vedea de facultate și de scris. Evident că mă voi implica în multe alte proiecte, voi mai scoate volume de poezii. După ce voi absolvi facultatea la Oradea, mă voi înscrie la UNATC, la regie.
- Care este visul tău și cum te-a ajutat participarea în proiectele noastre?
Am multe vise și toate cu siguranță, evident și cu muncă, vor fi îndeplinite. Îmi doresc să continui ce am început cu poezia, să îmi înființez o editură, o fermă de creștere a caprelor și o fabrică de prelucrare a laptelui. De asemenea îmi doresc să devin regizor de teatru și film. Proiectele m-au ajutat să fiu sigură pe ceea ce-mi doresc, am învățat că dacă îți dorești suficient și ai resurse, poți să îți îndeplinești poate și cele mai imposibile vise. Așa că încurajez orice tânăr să participe la proiectele Școlii de Valori pentru că sunt extraordinar de valoroase și îi vor ajuta.
- Ce sfat ai da unui adolescent de 15 ani?
Pentru un adolescent de 15 ani sfatul meu e simplu: să trăiască frumos, să testeze, să exploreze. Să nu se sperie că nu are încă un plan pentru viitor. E perfect normal. Important e să te implici, să cauți oameni faini, proiecte interesante și locuri în care să crești. La vârsta aceasta trebuie să fii curajos, curios și dă-ți voie să încerci de toate. Avem norocul să trăim într-o lume plină de oportunități. Ține doar de noi să le descoperim și să ne construim viața frumos. Lucrurile mărețe încep cu pași mărunți. Să viseze mare și să aibă bucuria fiecărui pas mic. Cea mai mare satisfacție nu stă în rezultatul final, ci în fiecare treaptă urcată.