Deși nu a studiat muzica de mică, Iulia a recuperat prin multă muncă și dedicare, iar la liceu a intrat cu 10 pe linie la secția “Canto clasic”. Acum, ambițioasa bursieră stART visează să câștige multe concursuri naționale și internaționale și să încânte iubitorii de muzică clasică de pretutindeni, ca solistă de operă. 

Sunt Iulia Miulescu, am 16 ani și sunt elevă în clasa a X-a la colegiul Național de Arte “Dinu Lipatti” din București – secția “Canto clasic”. Sunt o fire foarte energică și optimistă în general, dar mai am și zile în care sunt exact opusul, poate din cauza sensibilității mele, care însă mă ajută atât de mult în muzică. Îmi plac foarte mult animalele, de aceea când eram mică visam să devin medic veterinar. Dar cu timpul am descoperit că iubesc și mai mult muzica.

Toate stările mele sufletești sunt transpuse în muzică; atunci când sunt tristă, dezamăgită, veselă, fericită, cânt. Fac asta de când mă știu, oriunde, aproape tot timpul, însă nu am început să studiez efectiv muzica decât târziu, deoarece la 7 ani am avut o problemă de sănătate și nu aveam voie să-mi forțez gâtul. Acest lucru nu mă împiedica să ascult diverse melodii care-mi plăceau și, improvizând un microfon dintr-o coadă de mătură, să-mi creez propriile coregrafii studiate în oglindă (eram destul de amuzantă pentru cei din jur).

În clasa a VII-a, după ce mi-am revenit complet cu sănătatea, mama m-a dus la o preselecție la Palatul Copiilor și după ce am fost acceptată am început să iau lecții de canto – muzică ușoară și am mers la câteva concursuri, unde am câștigat premii. În ianuarie 2014 am fost acceptată, în urma unei preselecții riguroase, în rândurile membrilor Corului Symbol al Patriarhiei Române. A urmat o perioadă frumoasă, dar și dificilă, pentru ca aici m-am confruntat prima oară mai serios cu partiturile și am început să învăț să le descifrez, să le interpretez. Ca membru al acestui cor, am participat la evenimente cultural artistice și caritabile în locații diverse cum ar fi: Ateneul Român, Opera Română, Opera Comică pentru Copii, Banca Națională a României, Biblioteca Națională a României etc. De asemenea, am fost la concursuri și festivaluri internaționale pentru muzică corală, de unde ne-am întors numai cu premiul întâi.

În clasa a VII-a, profesorul de muzică de la școala unde învățam m-a sfătuit să merg către un liceu de specialitate. Am stat un pic pe gânduri, pentru că nestudiind muzică de mică ar fi fost foarte greu. Însă mi-am luat inima în dinți și am mers la o evaluare la doamna profesoară Georgeta Ionescu, care a spus că pot intra cu brio la secția “Canto clasic”. Am făcut pregătire asiduă câteva luni și… am fost singură care a luat 10 pe linie la secția respectivă.

Această reușită mi-a schimbat viața, deși a fost dificil să recuperez ceea ce alți instrumentiști sau interpreți vocali studiază de mici. Am muncit mult, mi-a fost foarte greu uneori, dar faptul că mă îndrăgosteam din ce în ce mai tare de acest stil de muzică nou pentru mine m-a ambiționat și m-a propulsat tot mai departe. Astfel că în clasa a X-a, exact după ce am aflat în decembrie 2016 că voi fi bursieră stART (se pare că această veste mi-a purtat noroc), am reușit performanța de a lua 4 premii întâi și un Marele Premiu la concursuri naționale și internaționale. Cu ajutorul bursei voi participa la încă șase concursuri acest an.

În viitor mă văd evoluând că solistă a celor mai renumite opere din lume, aducând numele țării noastre pe buzele iubitorilor de muzică clasică de pretutindeni. Anul acesta îmi doresc să continui așa cum am început, adică să iau numai premii întâi sau Marele Premiu și să mă dezvolt în ritmul în care am făcut-o în ultimele luni.

Cel mai mult mă ambiționează succesul obținut, atunci vreau să ajung și mai sus. Uneori mă copleșesc nereușitele, dar nu mă las, mă ridic și merg mai departe.