Școala de Valori a desfășurat modulul SELFIE, în anul al doilea din cadrul Pilonului de Digitalizare, ca parte a programului Edu Networks. SELFIE este un instrument prin care Școala de Valori a acompaniat unitățile de învățământ în procesul de identificare a nevoilor de digitalizare, pentru susținerea predării, învățării și a evaluării elevilor. Școlile din program au început evaluarea digitalizării prin completarea SELFIE, un instrument care face o evaluare la 360 de grade a unității școlare, cu întrebări la care au răspuns profesori și elevi, și care generează un raport despre utilizarea tehnologiei la nivel de unitate de învățământ. Pe baza acestei realități s-a început implementarea modului SELFIE. În anul IV al programului, se va consolida modul în care a fost implementat SELFIE, mai exact, care a fost evoluția aplicării acestuia. Școala de Valori revine în anul IV cu o revalidare a instrumentelor folosite în Pilonul de Digitalizare, pentru a pune bazele formării experților în Pedagogie Digitală, care vor „veghea” autonom la dezvoltarea continuă a Pilonului de Digitalizare. În acest Pilon, Școala de Valori a structurat intervenția în 4 module: SELFIE, DigComEdu, Pedagogie Digitală și Feedback și Feedforward.

Una dintre școlile din Pilonul de Digitalizare care a aplicat SELFIE este Școala Gimnazială „Grigore Rădulescu” Bezdead, Dambovița, Romania. Elena Bănescu, directorul unității de învățământ, ne-a vorbit utilitatea modulului și de bunele practici care au dus la dezvoltarea colaborării la nivel de școală, a relației cu părinții și elevii.

Directoarea recunoaște nevoie de aplicare a instrumentului SELFIE: „Datorită SELFIE avem acum o imaginea reală, a ceea ce se întâmplă, din punctul de vedere al digitalizării în școala noastră. Echipa aplica în anul 4 modulul SELFIE este cea care a fost în urmă cu 2 ani, este dornică să vadă răspunsurile, să vadă unde ne situăm acum, pentru că știm deja beneficiile instrumentului”.

Lucrurile au fost anevoioase la început, când profesorii au primit raportul SELFIE cu date clare despre nivelul digitalizării unității de învățământ. Elena Bănescu își aduce aminte despre întâlnirea din cadrul Consiliului Profesoral, după primul SELFIE: „Am prezentat rapoartele SELFIE, de la învățământul primar și învățământ gimnazial. Nu ne venea să credem unde ne situăm. A reieșit clar din raportul SELFIE, fiecare secțiune, așa am putut să tragem niște concluzii pertinente. Îmi aduc aminte ce spuneau colegii: cum se poate, chiar încercau să identifice cine a oferit răspunsul din chestionar. Au fost discuții, dar discuții oneste, trebuie să lucrăm la asta, nu am știut ca la strategie trebuie să ne referim la cea din planul instituțional, nu am știut la ce face referire Pedagogia de tip digital, nu suntem creatori de tip digital,  nu știam ce să folosim, ce să facem. Ne-am dat seama că dacă e vorba de o direcție, acesta trebuie să fie o direcție a școlii și asumată de noi toți, o discuție în care am conștientizat clar, acum cu rezultatele chestionarelor unde ne situăm. După aceasta discuție au urmat întâlnirile cu părinții, am prezentat rezultatele chestionarelor, nici părinții nu erau mulțumiți, știau ce înseamnă accesul la tehnologie, resursele digitale, cum le folosim în școală, au fost discuții despre sistemul de protecție a datelor, aveam mari minusuri, de utilizare a dispozitivelor, elevii își utilizau dispozitivele proprii. Școala nu avea dispozitive”.

Modulele din Pilonul de Digitalizare desfășurate de Școala de Valori: SELFIE, DigComEdu și Pedagogie Digitală au scos în evidență și bune practici. Lucrul în echipă reprezintă câștigul pe care l-a avut școala. Fiecare membru din echipă a știut care îi sunt îndatoririle, iar programul a fost asumat de toți profesorii, de părinți și elevi. De aici și colaborarea școală-părinți-elevi, care  a dus la dezvoltarea digitalizării în această școală. „Eu sunt cea care lansează ideea, dar sunt permanent lângă colegii mei, astfel încât, echipa să nu alunece, e normal să treacă prin furtuni, discuții, dar sunt mereu printre ei. Vreau să se recunoască marele plus pentru școala noastră. Noi am învățat din Edu Networks să lucrăm în echipe veritabile de lucru. (…) Faptul ca ne-am canalizat pe aceste direcții, toți ne-am asumat lucrul asta, aceasta face ca fiecare dintre pașii parcurși sunt în beneficiul elevilor. Suntem cu toții canalizați, profesori, părinți, elevi”.

O altă bună practică este formarea cadrelor didactice, la rândul lor au dus mai departe informațiile, competențele deprinse în program către ceilalți colegi.  „Mulți colegi au făcut schimb de experiență, ulterior, întorcându-se în școală, am organizat workshopuri în școala de la cursul de Pedagogie Digitală, am rămas în comunicare continuă cu noi, pentru a putea da mai departe elevilor”. Școala a făcut un pas în exterior și a organizat ateliere de colaborare cu alte unități școlare care nu sunt parte a programului Edu Networks, tocmai pentru a duce mai departe beneficiile din proiect, mai exact, acolo unde au nevoie colegii lor și elevii acestora.

O altă metodă de bună practică o reprezintă evaluarea digitală a elevilor. În Școala Gimnazială „Grigore Rădulescu” există acum un program de voluntariat în care elevii care nu dovedesc competențe digitale pot intra în program la nivel de școală. „Cine are dificultăți de orice fel, poate rămâne după ore la școală în grija unui profesor, avem programe personalizate pentru elevi. Am încercat în procesul evaluării să aplicăm metode de evaluare prin utilizarea mijloacelor digitale, uneori ne-a ieșit, alteori nu, am tras concluzia ce trebuie schimbat”, susține directorul unității școlare.

Au fost însă și greșeli, recunoaște Elena Bănescu, mai ales în prima rundă a SELFIE: „Noi am făcut greșeli în aplicarea primelor runde de chestionare, când spun greșeli înseamnă că nu am discutat înainte, colegii mei s-au raportat practic la clasa dumnealor. Infrastructura și echipamentele au vizat ceea ce deținea clasa dumnealor, nu s-au raportat la nivel de învățământ primar, ce e în școala noastră ca infrastructură, dezvoltare profesională, pedagogie și utilizarea resurselor, au privit totul la nivel individual, nu la nivel de instituție. Nu dorim să mai repetăm asta”.

Au existat însă și momente în care digitalizarea ca sursă pentru actul pedagogic a fost pusă sub semnul întrebării, din cauza multitudinii de instrumente folosite, care nu se potriveau cu nevoile elevilor și ale profesorilor din Școala Gimnazială „Grigore Rădulescu”. Elena Bănescu ne-a povestit de o discuție, care a avut loc după perioada pandemiei, când s-au reluat cursurile în format fizic: „Într-o discuție din cancelarie, am spus acest lucru, că nu tot ce apărea și tot ce am utilizat se potrivea nivelului clasei, pregătirii elevilor, cu achizițiile lor, cu ce competențe ar fi trebuit să își formeze. La întoarcerea din pandemie, ne-a confruntat cu două situații. Prima să lăsăm deoparte o vreme instrumentele digitale, eram suprasaturați de online, nu am forțat cu nimic lucrurile aici, din poziția liderului de școală. Mă durea când mergeam la câte o activitate și spuneau nu am mai proiectat asta și asta, că ne-am saturat de online. I-am lăsat să își dea seama că digitalizarea se întâmplă cu noi, fără noi, că elevii au nevoie, când au conștientizat asta, și-au dat seama că trebuie să lucreze cu digitalizarea în momentul dirijării învățării, că le ușurează munca și elevii înțeleg mai facil”.

După trei ani de participare la modulul SELFIE, DigComEdu și Pedagogie Digitală concluzia directoarei este că nu se poate face predare fără resursa digitală. Iar succesul programului în școala sa a avut la baza nevoia elevului. „Am știu să luăm din program ce e necesar școlii noastre. Poate nu am luat cât a trebuit, mai aveam de luat, dar nici nu ne-am simțit obligați, obosiți. Ne-am dat seama ca asta va face ca elevii noștri să fie mai implicații la lecții, să își îmbunătățească rezultatele școlare”.